31
Mai
10

Glisto a picat în mrejele Zburătorului

De două-trei zile,
nu ştiu ce-i cu mine.
Tot corpul îmi arde ,
dar nu sunt gripat;
şi nicio carte
n-am mai mâncat…

N-am febră, însă delirez.
Nu dorm, însă visez.
Nu am fost bolnav de când sunt eu!
Dar mă doare inima, îmi e foarte greu.
De mult nu am mai fost aşa tulburat…
Spuneţi-mi voi, ce s-a-ntâmplat?

Frunzele de ştevie nu mai îmi plac,
Nici să mă plimb cu ele pe lac.
Seva de viţă-de-vie n-o mai vreau,
şi nici pe copaci de cireşi nu mai stau.
Stau doar în teiul bătrân zi şi noapte,
privind la piersicul cu poamele coapte;
căci într-o seară, când soarele se pierde,
într-o piersicuţă, văzui ceva verde
şi mic, şi firav, asemenea mie;
cina o viermuşă, dar cu pălărie.

-Hei, bună!Vermina Vertoni sunt eu,
mucho gusto!
-Gustavo Macangelo Bartolomeu,
zis şi Glisto!
Poftă bună la cină, Lady Ver.
-Să-mi ţii companie pot să îţi cer?

În ochii lui Glisto, acum bulbucaţi,
ochii Verminei erau reflectaţi,
căci până mai astăzi doar o privea,
cum dansa, cum vorbea, cum mergea,cum cina.

„-Eh, Zburătorule cu aripi şi creastă,
l-ai făcut pe Glisto să se-ndrăgostească.
Glisto al nostru era liniştit.
Fugi, Zburătorule, de unde-ai venit!”
 
 
 

2 Responses to “Glisto a picat în mrejele Zburătorului”


  1. 1 Iunie 2010 la 11:16 AM

    LA MULTI ANI,COPILA!!!!
    p.s.ai o dedicatie muzicala.

  2. 1 Iunie 2010 la 7:45 PM

    Multumesc. In aproape toti zace un suflet de copil. La multi ani tuturor celor care inca au sufletul cald de copil!


Opinia ta este...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: