18
Iun
11

Glisto şi Lady Vermina

„-Privesc în stânga şi-n dreapta- la fel.
Încerc să prind timpul,  dar zboară şi el.
Nimic nu e static, iar timpul dispare,
Totul se duce, totul moare.
Dar eu, stau plăpând printre ierburi şi flori,
Respir, simt – trăiesc printre mii de culori.
Mii de sunete îmi distrează auzul…”
 Se plânge-ntre ierburi Glisto, confuzul.
„-Şi pe deasupra, sunt mic şi urât!
Glisto e trist şi posomorât.
„-Vierme micuţ, nu fii nătâng!
Eşti un mascul, iar masculii nu plâng.
Lady Vermina te iubeşte pe tine,
Iar Şarpele Vex, ostatică o ţine.”
„-Ce ştii tu, vulture? Noi suntem mici.
Din înălţimi, vezi pân’ aici?
Ce ştii tu despre Vex cel ursuz?”
„-Oh, dragule Glisto, eşti foarte confuz!
Văd totul perfect de sus, de aici.
Şi pe cei mari, şi pe cei mici…
Oh, mergi la Vermina, căci Vex lipseşte!”
Şi  către Vermina, Glisto se grăbeşte.
„-Glisto, ai venit să mă salvezi?
La fix ai ajuns, te rog să mă crezi!
Vex cel ursuz, la vânătoare e dus.
Grăbeşte–te, Glisto, căci mult am mai plâns!”
„-Lady Vermina, de-aş fi ştiut,  
Te-aş fi salvat de mult mai demult.”
Glisto, fără să stea de gânduri, 
O duce pe Lady la el, printre ierburi
Şi flori,
Între mii de culori.
Totul se transformă-n apă şi foc,
Iar timpul lor se opreşte în loc…

 


0 Responses to “Glisto şi Lady Vermina”



  1. Lasă un comentariu

Opinia ta este...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: