Un nou început

Am zis cu ceva timp în urmă că nu voi mai scrie…că viaţa mea a intrat în penumbră şi că nimic nu mai merită osteneala…
Azi privesc viaţa cu alţi ochi…(mai buni şi mai luminoşi)…
Cineva îi dă un nou sens vieţii mele şi acel “cineva” m-a făcut să pun din nou mâna pe pix şi pe foaie…
 
Am căutat stele pe cer,
Dar era în van.
Mă întrebam de ce pier,
Când le căutam.
Era trist…
…şi non-conformist.
Îmi tot puneam mii de întrebări
De ce nu-s stele, căci nu sunt nici nori…
Dar ai venit tu
Şi mi-ai deschis sufletul
Zicând:
„Nu poţi vedea
acum nicio stea
fiindcă stelele nu apar ziua
iar asta e ziua ta…”
îmi zâmbeai şi-mi strecurai printre şoapte:
„Acum nu e noapte, zău!
Dar îţi promit că astă-noapte
Voi fi Luceafărul tău!”
De ce ochii mă dor?
Că nu văd niciun nor…
„Sunt eu,
Soarele tău…”
 
 
PS: TE IUBESC, PAPI!!!!!

 

Ultimele versuri

N-aş fi crezut că din ochii tăi 
Pot ieşi flăcări de drac…
Dar tu ai uitat de noi, ai plecat cu ai săi…
Ai renunţat, ai renunţat!
N-aş fi crezut cp glasul tău
Poate fi înşelător.
Ai făcut rău, te-ai făcut rău!
Şi m-ai lăsat sa mor…
 
Cât de mult am complicat
O poveste scrisă-n doi
De care sigur ai uitat,
Căci ai dat înapoi.
Dansam un tango frumos
Eram aşa cum vrei!
Acum totul e pe dos
Tangoul nu se dansează în trei!
 
Nu voi mai iubi vreodată,
Niciodată nu voi mai dansa.
Într-o inimă îngheţată 
S-a transformat inima mea.
Nu voi mai scrie versuri
Şi nici muzică nu voi mai asculta.
Îţi dedic ultimele versuri:
Niciodată nu te voi uita!
 
Şi-ar mai trebui să ştii 
Că…voi fi singura care te va iubi…
 
PS: M-AM LĂSAT DE SCRIS VERSURI PÂNĂ ÎMI VOI REVENI ŞI VOI AVEA MOTIVE S-O FAC…

Memorii 1

            Se spune că fiecare se naşte cu propria-i stea, că destinul ficăruia ne e scris în Cartea cea Mare. Nu ştiu câţi credem în această Carte, dar eu nu cred…

            O prinţesă nu se naşte prinţesă, iar o vrăjitoare nu are sângele albastru din naştere! Ca şi îngerii, demonii au şi ei motivele lor. Atunci când un înger este considerat perfect, se transformă în demon.

            Nu ştiu câte vieţi există sau dacă există fenomenul de reîncarnare. Cei care cred în reîncarnare nu cred în unicitate, iar cei care nu cred în reîncarnare, sunt teoriticieni absoluţi. Altfel, vorbim despre o degringoladă psihică.

            Nu cred în multe lucruri. De exemplu, Moş Crăciun, ca şi Făt-Frumos există doar în basme. Dacă primul e o minciună, al doilea e o iluzie perpetuă a iubirii. Mi-a zis cineva că iubirea nu există, ca şi Moş Crăciun. Doar că acel cineva nu trăieşte şi nu simte ca mine. Ar fi culmea să gândească doi la fel…Dar atunci, unde este atracţia chimică despre care tot vorbeam?!

            „Cine crede în vrăjitoare? Cine crede în vrăjitorii? Cine fuge de realitate, crede în orice i se zice… Aşa am făcut şi eu, iar de azi…sunt vrăjitoare!”

Poezie fără nume

Intră o rază de întuneric
printre ale noastre vise
care-ntunecă puternic
toate vorbele trimise…
 
Se-ntunecă al nostru cer,
murind stelele pe rând.
Se-nchid ochii care pier
şi-mi dispare tot din gând… 
 
Poezie pentru mintea mea (30.08)

Stalin era dinamovist!

Căutând ceva funny, am dat peste ceva more than funny… Căutând un videoclip sau vreo melodie cu Dinamo, am dat peste…asta 

 

Stalin era Dinamovist!

Mereu

Aş vrea să-ţi ofer luna

în schimb, iubeşte-mă pentru totdeauna…

Chiar dacă mâine nu voi mai exista,

aminteşte-ţi că am fost în viaţa ta…

Chipul tău îl voi privi cu iubire

oricând…

Dragostea va dăinui cu uimire

în gând…

Te-am iubit chiar şi atunci când,

Nu existai în al meu gând.

Cum un sălbatic avea nevoie de iubire,

Aşa aveam si eu nevoie de tine…

Printre nori voi alerga cu luna

Şi-i voi spune întotdeauna

că tu

eşti al meu…

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.